Erzebeth

[.....] a ajuns pe neaşteptate la castelul ei de la Ecsed. Era însoţită de suita credincioasă şi de o fată care’i căzuse cu tronc la prima vedere. Robustă, blondă şi foarte muncitoare. Se numea Petra Kolinskaya. Era scundă, dar foarte frumoasă, şi o adusese după un drum care durase aproape o lună din teritoriile de dincolo de Eger. Iniţial s-a gândit s-o pună pe lista celor care-şi aşteptau treptat rândul la Csejthe, dar n-a mai avut răbdare. Astfel că doar ea şi cu garda ei pretoriană s-a dus la Ecsed. Ajuns acolo, n-a mai stat pe gânduri şi a chemat-o în apartamentele ei. A poruncit să fie legată cu curele şi întinsă pe jos. S-a repezit la ea şi a muşcat-o şi a zgâriat-o pe tot corpul, timp în care, dezbrăcată, se frecă lubric de corpul fetei [...] La un moment dat, s-a repezit iarăşi la ea şi s-a apucat să-i sfâşie gura, trăgând cu mâinile de ambele părţi. Fata urla tot mai tare. Furioasă, i-a rupt comisură buzelor, iar apoi, îm timp ce fata leşinase de durere, a sărutat de mai multe ori gura desfigurată. Pe urmă i-a scos ochii cu unghile şi a pronunţat câteva fraze pe care nu le-au înţeles nici măcar ajutoarele ei care asistau mirate, căci era ceva nou: Stăpâna care’şi ataca victima ca o lupoaică, sfâşiind-o cu mâinile ei. [...]
Petra Kolinskaya a ajuns într-o groapă improvizată în impreurimile castelului. După ce s-a întors la Csejthe, Contesa a notat în caietul care era un breviar al ticăloşilor: “Petra. Era foarte scundă”.

[Javier Garcia Sanchez - Contesa Dracula. Erzebeth Bathory.]